Poezie
Trecând
1 min lectură·
Mediu
TRECÂND
Tu mori
Și eu plec.
Tu cazi
Și eu mă ridic.
Eu mor
Și tu râzi.
Copacii se plâng de ninsori
Pământul se plânge de noi
Noi stăm și murim în dureri
Ei plâng și se ceartă pe ei.
Nu ai oprit copacii să plângă
Nu ți-a ajuns amăgirea de ieri
N-ai descifrat propoziții știute
N-ai fost capabil s-ajungi nicăieri
Cerșind prin piețe și străzi
Îți vezi fericirea murind
Asculți și treci înainte
Spre capăt de fum.
Nu ți s-a spus iar să pleci
Dar nici nu și-au zis să rămâi
Ai acceptet tu să fii singur
Te-ai acceptat printre vii.
Păcat de căldură și fum
Păcat de noi toți că trăim,
Ne naștem, murim printre voi,
Păcat că-nvățăm să cerșim.
Belu Ilona-Lavinia
012.710
0
AA