Testament
Mamă,tată,frate, v-am iubit nespus și regret aproape tot ce v-am ascuns... -vă las iubirea mea și gîndurile toate cînd veți citi aceste fi voi prea departe. Prietenii mei dragi, vă las
BBBeatrice BreinerLa cer
La toate cîte au trecut, la ce a fost,la ce-am făcut, Doamne,să pui o cruce dar fă-o așa ca s-o pot duce. Din traista mea cu zile plină, Doamne,rogute-aș să iei, le scoate,mie lasă-mi
BBBeatrice BreinerGura morții
Gura morții are patru colți, imenși si negri, nimic mai mult: nici vorbe, nici suflare. Prin gura morții mulți au trecut, însa mult mai mulți s-au oprit pe vecie sub umbra unui
BBBeatrice BreinerAripi
Am suferit... dar am ajuns pe pisc- piscul vieții mele. Stau, îmi privesc mîinile- sunt slabe și însîngerate; N-am aripi... Jos e o prapastie- prăpastia nebuniei, iar fundul ei nu e
BBBeatrice BreinerLa adio
De vei veni într-un tîrziu, de vei veni vreodată, demult n-am să mai fiu... -Pleacă! Să nu mă strigi cu disperare, nici să mă cauți printre morminte; Indiferența și ea
BBBeatrice BreinerUltima scrisoare
Nervii,mintea,inima îmi cer să uit că exist. E absurd să mă gîndesc cît mai e pîna cînd aș putea putrezi sub un maldăr de humă. Mă tem de moarte, dar nu sînt o lașă care fuge de viață, de
BBBeatrice BreinerFugară
Azi zbiară Tăcerea, vreau s-o sugrum, s-o strivesc, s-o alung, O urăăăsc! Pe veșminte să-i curgă din ochii holbați, și sînge și lacrimi... năvalnic să curgă! Să tremure toată din
BBBeatrice BreinerDouă fețe
-Știi, uneori zbor. Între cer și pămînt, între eu și lume- îmi caut sufletul. -Știi, cînd privesc cerul, printre aștri, vreau să văd și totul și nimicul. -Știi, în noapte totu-i o
BBBeatrice BreinerNoapte
Amintirile-mi trec în stoluri spre \"a se risipi\", iar cenușei lor dau libertate, o las să zboare-n vînt de-a lungul anilor -veșnică iluzie. Negrul ce îmi cuprinde mintea mă
BBBeatrice BreinerPsalm
Să zboare-n cele patru zări și să se ridice la ceruri... cenușa mea. Iar vîntul să poarte în înălțimi, amintirea celor mai grei ani- din sufletul
BBBeatrice BreinerCîntec pentru mine
Acum cînd stăm față în față mi-e frică de tine și-ți simt măreția pe bolnavul meu trup Curînd îmi vei cînta așa de lin și dulce cum îmi cînta doar mama cînd eram mică și nu vroiam să
BBBeatrice BreinerSuflet tomnatic
\"E toamnă. Plouă. E o ceață înecacioasă și e semiîntuneric. Vîntul răscolește frunzele... de pe morminte, iar picăturile bat ropot funerar; copacii dezgoliți- tremură... Într-un crîng de
BBBeatrice Breiner