Poezie
agonie
prin spitale
1 min lectură·
Mediu
o rădăcină străbună-mi
străpunge călcâiul
și plâng neputința trecuților ani,
amurgul își scutură frunza
prin spitale-împuțite
unde se cumpără sănătatea
ca la piață,
pe bani!
sărmană ființă
ce-ai închis între riduri
sudoare și-amar,
te zbați pe un pat de spital
cu stighii de fier,
că otravă ți-au dat
și fiii
și neamul...
și-acuma-s departe
și nu au habar!
e-aproape târziu
și-o goană nebună m-a prins de picior,
e frig printre munți
căci boala nu iartă,
iubirea
s-a rătăcit de izvor...
001203
0