detox

visele pleacă în țările calde (și îngerii intră la dezintoxicare) pastilele fără gust și parcă fără efect alunecă prin el nu mai știe cum e să înghită, i le-a vârât asistenta pe gât după ce l-au legat de mâini și l-au ținut de picioare, că are convulsii îi e groază și se sufocă în transpirația aia înfiorător de rece, tremură deși moare de cald nu mai gândește, și-a pierdut cunoștința acum nu știe unde e – poate l-au trimis la nebuni – stă cu picioarele osoase strânse la gură și se chinuie are ochii și brațele roșii, s-a scărpinat până i-a dat sângele că a uitat să se oprească a visat că și-a vizitat mormântul și că era nespus de vesel, nespus de vesel… cum n-a mai fost de ani de zile și o ținea de mână, aveau flori în păr… scăpase de toată durerea aia nenorocită… țipă căci doare încontinuu și nici el nu se aude îi e groază că și aici îi înregistrează cineva vocea ca să ia bani pe ea ieri n-ai fost aici, n-a fost nimeni, era ziua mea…nu ?! în fiecare zi e ziua mea…acum dă-mi înapoi alcoolul… acum vreau iarba mea verde de-acasă… (și râde, dar dă în plâns și urlă iar) mirosul tău e încă aici în locul meu de recuperare