Poezii

Mă decid să fac un pas, Umblu-ncet, firav, retras Parcă îmi doresc să vii -Să ne vedem, să mai vorbim- Dar ne-ntâlnim în poezii... Totul pare un mister Dar tot încerc să îl rezolv Și când mă

Recunosc un prieten atunci cand il privesc Si totodata un dusman atunci cand il lovesc Sunt diferit in fata voastra, mereu albastra Pus intr-un con de umbra, privit ca o mostra Asta ma face unic

Deschid ochii, in fiecare zi aceleași obiceiuri Nimic nu-mi poate schimba rutina În jur sunt oameni incapabili să fie sinceri Și mă feresc de ziua in care va cădea cortina Mintea îmi e supusă