O preacurată stea ca tine,
Nu-i prea aproape de mine.
Și deși eu încă te mai văd
Tu poate demult te-ai stins
În largul întunecat văzduh.
Astrele dăinuiesc sute de veacuri
De-a lungul boltei
Ea mă-ngroapă
Cu a frumuseții-i lopată;
Blestemată să fii,
Chiar dacă încă te-oi iubi.
Trece vremea iar eu
Tot la tine mă gândesc.
Mă-nvăluie o furtună de cuțite
Ce-mi săgeată sufletul intens.
Ca o
BV