Poezie
Înțelepciune
1 min lectură·
Mediu
Intr-o zi caldă de vară,
La umbra unui pom lungit,
Ion, privește (a câta oară?)
Cum vaca îi paște liniștit.
Nu e drept, Ion gândește,
Ca pasărea mică din pom,
În libertate huzurește,
Vaca, mare, stă-n pripon.
Dar în timp ce meditează,
De pe-o suplă rămurică,
Pe al său cap găinățează
Un zgâmboi de păsărică.
Toate-s rânduite bine
Eu doar sunt un prostănac.
Era vai și amar de mine,
De era vaca-n copac.
Iași 17 octombrie 2007
001.177
0