Când vom avea optzeci de ani
Și-n diminețile cu soare rece vom privi pe geam,
Trecutul, vechi prieten, trecând pe lângă casa noastră,
C-un zâmbet trist își va aminti de noi,
Convins că l-am
Mă trezesc în toiul nopții, iar în patul meu e marea.
Din adânc peștii mă strigă să-mi dezvăluie-un secret.
Fantomaticele valuri marea palidă le-mprăștie,
Roșii ochi pe ceru-aprins mă privesc