B

un suflet mort acoperit în smoala plutește în pace pe apa grea-galbuie ce traversează un cimitir cu cruci de ceară

lacrimi albe țâșnesc din tăria corpului crud cu poftă de viață lacrimi cu glas, țipă s-auda lumea în viață! lacrimi roz-galbene tac, vrând sa fie ascultate și ele! neînțelese ... ,

în parul tău un curcubeu, fericit ca e iubit de soarele din părul meu.