Poezie
Monotonie
1 min lectură·
Mediu
Atunci când stelele nu se mai văd
Și visele se pierd uitate
Când omul redevine patruped
Notele muzicale - spulberate
Cuvintele-mpletite ghem
Și despletite de feline
Gânduri prinse-n amintiri sunt mistuite
Fără să-mi fie dor de tine.
Se sting și felinarele pe străzi
Apele cristaline înapoi la surse se întorc
Urlă la luna oamenii,hipnotizați
De zgomotul felinelor ce torc.
Misterele ascunse-n vocile neascultate
Emoții reflectate în priviri din zbor
Cioburi de beatitudine sculptate
De un Pygmalion interior...
Eventual realizăm
Că valoarea umana cea mai prețioasa
Este divinul instinct de creator.
012873
0
Aveți și typos.
Mai multă grijă la redactare.