Poezie
Ghemotocul cafeniu
pentru cățelușul călcat de mașină
1 min lectură·
Mediu
Un mic ghemotoc maroniu cu ochii negri jucăuși
Îl mângâiasem trecând pe lângă poartă
N-a mai putut să latre nici să plângă
Își înfige dinții în degetele mele durerea e prea mare
Mititelul nu plânge și se joacă cu mâna care-l mângâie
Până-n ultima clipă aproape
Încerc să- mângâi să-l trag să-l țin treaz
Nu muri nu muri cățeluș
Somnoroase păsărele ..pe la cuiburi se adună, îi spun în gând
Liniște …pace în jur..la plecarea din lume
Căldură , vindecare ..pace pace acolo unde ești
Vazduhul orbitor..cântecul liniștitor al greierilor între ierburile inalte
Și marea la picioare
Lângă mare a trăit și lânga ea își are sfârșitul
Dumnezeule dă-i pace… pace
Daruiește-i vieți mai plăcute, mai ușoare căci a suferit mult
001.779
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Avram Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Avram Cristian. “Ghemotocul cafeniu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/avram-cristian/poezie/1798882/ghemotocul-cafeniuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
