Noi doi ne-am decupat visele,
le-am colorat cu albastrul mării,
cu roșul sângelui și galbenul soarelui
le-am făcut afiș
și le-am întins pe cer.
Noi doi ne-am adunat noaptea speranțele,
le-am
Eșuate în apa uitării
mâini înecate
bat epileptic
ritmul pulsului
în care fire de sânge împletesc
din vârful degetelor
șuvoaie de cuvinte
ce ancorează palmele
în realitate.
Pe garduri mâini
Unde ești
În ziua în care vei ieși la radio
ascult cu urechea
lipita de pamânt
un murmur al inimii
ce bate în tocul ușii mele
resturi de aripi îmi ating visele
ascuțite și reci
ce se
Cu ochii rătăciți
în otrava veghei
eșuând din copilarie
în nopți albe
îmi inalț edificiul
din eclipsa amintirilor
alergând să prind o bucata de timp
oarba la lumina lumii voastre
înfașurată
Am văzut mila rătăcindu-se
în ochii goi
unde se zbat clopote de sticlă
strivite de calcâie incătusate
și palme întinse scuipă țărână rânceda
cu iz de neputință
unde sufletul se usucă lutul
Tânjesc dupa gura ta, vocea ta, părul tău,
Tăcut și infometat, îmi caut hrana pe strazi
Pâinea nu mă hraneste, zorile mă sfărâma,
Toată ziua caut urma stralucitoare a pașilor tăi.
Mi-e foame de