Poezie
Doruri uscate
1 min lectură·
Mediu
Poate că în noi trăiește enigma,
Ochii mai pleacă după zile străine,
Ne-‘ntoarcem fluid și-acceptăm paradigma
La alte năluci, fluturând în cortine.
În taină se-adună fatalisme ce gem,
Corvoada de patimi flămânde și supte,
Iar toamna în pântec frunzărește blestem,
C-o doare sudoarea și cuvinte-s căzute.
Se scurge arama-i din ruinele verii,
Căci pașii-s pierduți și scrum sunt genunchii,
Prin secera lunii se scutură merii,
Iar basmul-și întide corolele-n rochii.
Prin ramuri foșnesc dureri vinovate,
Și-n aur se-ascund, iar, doruri uscate!
001.092
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurel Petre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Aurel Petre. “Doruri uscate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurel-petre-0046060/poezie/14141909/doruri-uscateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.