Poezie
Ninsoare
1 min lectură·
Mediu
Florile-au înghețat și lacu-i alb,
Nuferii-s sub plăpumi de zăpadă,
Strălucesc minuni în bradul galb,
Iar visarea urcă-n escapadă.
Sus, pe înălțimi, munții cât veacul,
Lunecând pe raze, stele-și lasă,
Plete albe cad, de-a berbeleacul,
Albind, iernii, nunta de crăiasă.
Urcă vechi miresme-n cânt de stih
Și vorbe cu tâlc, magice șoapte,
Îngheață pe barbă un distih,
Din lumea cea verde de pe marte.
Ninge-n vers un gând de monostih,
Ninge cu povești ce nu au moarte!
17 ian. 2018
001.197
0
