Poezie
Nefericire
1 min lectură·
Mediu
zac inlanțuită pe lespezi
de piatră rece,tremurânde
și simt cum ape repezi
curg învolburate,surde
se zbate-o lacrimă sub pleoapă
plăpânda și firava,
alunecă pe-obraz și-mi scapă
un geamăt de otravă
în umbra șoaptei nerostite
zăresc albe fantasme
în întuneric,tot mai pierite
dispar în zori cu spasme
și mă sufoc,și-s singură de tot
cazută într-o neagră stea
acolo unde timpul se oprește-n loc
iar viata face schimb cu moartea
012.733
0
nefericirea,durerea.
Eu simt aceasta poezie ca un strigat de ajutor.
Imi place forma in care e scris,mai indrazneata.Nu este stilul meu,dar poate tocmai de asta imi place si ma atrage.
In ceea ce privestealt gen de comentarii,nu sunt in masura sa le dau.