Plec

Acum plec Dar,inimă,tu rămâi Acolo,departe de mine De ochi ce n-or să te vadă De mâini ce nu te vor atinge De buze ce n-o să te sărute. Trenul pornește Rămâne amintirea Și alte mii de gânduri. În sufletul meu,în mintea mea, În ochii mei,vezi tristețe Dar prea târziu,am plecat. Simt frică Îmi inunda sufletul Aș vrea să pot uita Dar...ce va fi cu timpul? Mă voi pierde în zâmbete Mă voi scufunda în lacrimi? Rătăcesc ascunsă Împreună cu privirea Din nou caut în jur Un gând,un vis,o-mbrațișare Primesc în schimb o adiere.. Și simt că ești aici. Dar acum știu, M-am trezit din visul meu Nu ești tu aici. E trenul...a ajuns.