Plec
Acum plec Dar,inimă,tu rămâi Acolo,departe de mine De ochi ce n-or să te vadă De mâini ce nu te vor atinge De buze ce n-o să te sărute. Trenul pornește Rămâne amintirea Și alte mii de
De-ar fi..
De-ar fi să cadă iarăși ploaia Și să fugim iar sub copaci, Să stăm,privind la gingași picuri Să ne certam iar din nimicuri Îmbrățișați din nou să fim Iubirea noi s-o fredonăm Să auzim în cap
Cugetari
Visele zboară Legate de-aripi de porumbei Și-un suflet de-agață Și pleacă. A rămas o amintire A rămas departe De inima mea,de mintea mea S-a pierdut in gol. Dar,amintire să fie? E ca
Drumul către mine insămi
Trăiesc in Univers alături de suflet,sentimente si iubiri uitate.Ce simt eu acum? Ce-mi distruge liniștea interioara? Ce visez nefiind conștienta de realitate?...Nu știu. Știu că am plecat
