Poezie
monolog 2
\"ideal\"
1 min lectură·
Mediu
Ma gandesc la tine si sufar
Iubito?! mi-e dor de tine,
De rasuflarea ta gingasa si suava
De dulcea ta vorba,de ochii tai frumosi.
Mi-e inima pustie si sufletul in lacrimi
Mintea-ncetosata,iar cugetul incet,
De ce simt oare acest lucru ?
Ca doar e sigur - te iubesc
Ești zâna mea, comoara mea de preț,
Steauă visătoare ascunsă din străvechi,
Ce m-ai descoperit cu-a ta lumină pură, învingând ciudata hâdă.
N-am înțeles de ce m-ai ales pe mine
In liniștea serii să-ți fiu o ciocârlie,
Nu cred că merit să fiu copleșit
De ale tale șoapte pline de argint.
013.234
0
ei bine, ce trebuie tu sa intelegi, este ca simpla enuntare a acestei intrebari, a unei intrebari care te framanta, nu inseamna totdeauna Poezie!
sunt intrebari care pot fi enuntate pur si simplu intr-o poezie si intrebari asupra carora trebuie sa reflectezi, uneori ani de zile, inainte de a le transforma in poezie
asta desigur nu inseamna ca intrebarile trebuie sa le tii pentru tine iar in poezie sa scrii doar raspunsurile. nici vorba.
tot ce trebuie sa faci e sa nu te grabesti! Graba ta se simte si din greselile din text: \"De cesimt\" scris legat si faptul ca nu lasi spatiu dupa virgula, ceea ce este inestetic
toate bune si nu te grabi