Poezie
Aproape liberă
1 min lectură·
Mediu
de unde să știu că o cunosc
suavă
tăcută
mai liberă
prea simplă
fata aceasta...
o știu
ca un cântec de leagăn
rezonând cu inima mea
Și toate-mi năvălesc
prin ochi și prin minte...
începutul lumii
și tata care mă purta pe umeri
și nu mă pot desprinde de inima lui
Nu,
n-am pierdut ce-am iubit
doar mă lupt cu timpul acesta
care nu-mi mai aparține decât
săpând în mine cotloane
și mai vreau
să o văd
alergând prin ploaie
să se acopere cerul
de dragoste
să mă joc ca un spectacol
iar și iar
Să-mi lansez inima la răsărit
să-mi fie drag și dor...
să cânt
să prăbușesc apoi amurgul
într-o libertate fără sfârșit
001992
0