Mediu
DRUMUL NEGRU
Plecand spre drum.
A vietii soarta sa-ajungi in capatul mai bun,
Mergand prin stancile ce-ti tin cararea,
Umplandu-ti sufletul si inima si starea,
Lasand in urma,
Un munte-a amintirei umbra,
A sufletului rana,
Ce-apare si dispare ca o iarna,
Dar ce ramane-n tine pe vecie,
Pana cand sufletul n-o sa mai fie.
Si astfel,ajungi sa vezi si zarea,
Vezi cerul,unindu-se cu marea,
Si astfel,ajungi si tu o umbra,
O pata-n sufletul celor ce-ti sunt in urma.
002.504
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- antonovcatalin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
antonovcatalin. “drumul negru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/antonovcatalin/poezie/58001/drumul-negruComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.