Inchin in cinstea ta,cea mai iubita persoana de pe pamant
Un pahar de amar,sa uit cea fost si va sa fie...
Sa plang pe-al marii umar val
Sa te intind pe-al mortii scluptat mal,
Si sa ma-ntreb ce
Cui bono?
Plange!
Natura si durerea mai ramasesera
dintre toti pritenii vechi,
restul se pierdusera odata cu timpul.
Poate ca asa era cel mai bine sau poate nu.....
Oare stie cineva care
Să plâng in mii și mii de versuri,
S-adorm în mii și mii de șoapte,
Să mă alinți în mii de sensuri,
Să mă alungi în miez de noapte.
Să vii târziu la geamul meu
Și să îmi spui ce nu poți
Dacă ai ști în viață ce-ți dorești
Și sufletul ți-ar oferi speranță,
Dacă ai ști când mori să trăiești
Și când trăiești să simnți că ai o viață,
Atunci și noapte vieții va fi mai
Să-nchizi ochii să mă vezi
Și să-ncepi să mă adulmeci,
Să mă naști și să mă-ngropi,
Să mă-neci într-un pahar cu wischi.
Să mă lași să mă strecor
Jos din pat la miezul nopții
Și să fug în
A venit toamna cu miros de frunze arse,
S-a întors și iubirea mea din țările calde.
Dezbracă-mă încet,sărută-mă pe coapse,
Îmbrățișează-mi ideile moarte..
Iubește-mă acum,și nu uita când
A treia noapte fara tine
Și sufletul imi cere socoteala
Și ce să fac....?
Să tac?
Să plâng?
Sau să cerșesc iar nemurirea,
Să-mbăt amorul cu un pahar
Sau să trăiesc din amintiri furate?
Dar
