Iubito-n pumnul tau inchis,
E viata mea intemnitata
Cu dansul notelor de plata,
Venite parca... din alt vis.
O viata consumata gata
De zane bete si frivole,
Venite sa-ncaseze
\"x\" o coordonata nepoliticoasa
gata sa-mi soarba elanul
matematic cu care
ridic dedicatia la patrat.
\"y\" fara sa-mi amintesc daca
orizontal sau vertical
mi-am aliniat
simtirile ca
o linie o ia razna
spre belsug.
Indiferenta, independenta.
Caldura palmei
influenteaza patetic
aduceri aminte.
Un strop din
raceala sincera
a palmei tale,
ramas stingher,
sub poala unui
La revedere blonda rea!
m-am saturat. Ce pana mea.
Arza-te-ar focu\' de fitoasa!
Nu-i de ajuns ca esti frumoasa.
Sa ai viata frumoasa (ca nu sunt dusmanos)
Sa te mariti cu vreun taran plin de
E simplu.
Anul asta te iubesc.
La anul astept.
Apoi iarasi suspin dupa tine.
Si asa mai departe
intr-o furibunda
impartire de suflet.
Asa dam o sansa
iubirii.
Sa scape de mucegaiul
umed
A fost odata ca niciodata Iures copilul norilor... locuia pe un cummulus, si se hranea cu roua. Privea cu ochi de fulger scurgerea timpului pe chipurile oamenilor si uneori, ca sa se amuze, schimba
Zambea.
si cu un gest cam vag
isi netezea suvita blonda
cazuta dintr-un ramasag.
Iar eu stiam
ca primavara vagabonda
ma va impinge catre fronda
fara sa pot sa ma retrag.
Radeam.
si cu un
femeia care iubea ploaia,
(un paradox neeligibil)
mi-a spus odat\\\' ca pot,
ca irealul e tangibil.
Mi-am aruncat umbrela in vestibul,
si-am sfidat prin praful ud
cu pas grabit... prezentul meu
Adesea oglinzile-mi
rasplatesc ipocrizia de
a le privi...
Intr-o cavalcada
de linii, de puncte
convergente in
jocurile luminii disting
fenotipic mandria
de a arata.
Umilinta de a
Refuzi sa pleci,
nici n-ai ramas.
Ma chemi
si ma gonesti apoi.
Vreau sa-mi iau
zambetu-napoi.
N-am glas.
Provoc istorii
sa se nasca.
Starnesc furtuni
neuronale.
Si storc din
1 Atunci cand ochii-ai sa deschizi
si-ai sa iti cauti locul
printre consumatori perfizi
care-ti urasc norocul
ca iti exist, desi nu-ti sunt
decat, umil, prorocul
e intuneric.
Imi strig cuvintele
si le indemn sa-si ocupe
locul pe portativ.
Unu, doi, trei,
cuvinte de doi bani,
vorbe degeaba.
Un demers fatidic,
o strigare simetrica,
un iz
partea intaia - Antract
Rasarit din rumoarea strazilor
Prafuit. Cu obrajii inrositi
de gerul napraznic din sine,
increzut si neincrezator,
batjocorindu-si breasla...
un actor, zambea
metamorfoze stranii ma urca, ma coboara
ma joc cu mintea mea, si nu ma indoiesc,
ca visul asta sadic trebuie sa moara,
pentru ca-i nefiresc.
ma cearta mana dreapta ca ti-am vandut potirul
ascult timpul cum trece
shi-mi aleg cuvinte frumoase,
pe care le aliniez in calea destinului.
privesc pe fereastra unui zambet amar.
turme de vorbe asteapta,
sa se sacrifice pe altarul
si stai - e semn universal
dar stai.
Sunt usile inchise.
Zavor - trecutul tau, al ei...
Cheie, inima ta.
Joci intre degete metafore,
precum matanii.
Una, doua... a treia o
porneste spre
confuzie... pecete de ceara peste vise letargic
aranjate intr-un galantar al nereushitelor perene...
navighezi uneori prin stupida mare incerta a
existentzialului inutil... te trezeshti
I listen how time passes
And I choose beautiful words
Which I lign up along the way destiny takes
I am watching through the window of a bitter-sweet
smile
A mob of words awaits
To sacrifice
Asezate.
cuminti in fata
zambetului tau,
cuvintele mele...
Rumoare.
se aude o inima,
poate fi a mea.
mai sigur a ta.
Poate o inima sa bata
pentru mine, dar si pentru tine?
Filozofii,
cu
Albastru si adanc e raul
ce taie sensul in felii.
De-o parte este nedesfraul.
De cealalta... nu vrei sa stii.
Semantic l-as putea strabate,
intr-o caleasca fara cai.
Sa fiu de fiecare
AE