Să mă prăbușesc în brațele tale,
Să mă înec în adâncul ochilor tăi,
Când mă săruți să mă droghezi cu-a ta candoare
Și să uit de Satani și Dumnezei!
Precum o trestie în bătaia vântului
Să mă
Din lumea ta de neguri,
Tristețe, morți și fum
Vreau să-mi auzi chemarea,
Și să îmi ieși în drum.
Luna să tremure pe cer
Iar stelele să-nțepenească
Și lumea viilor din nou
Lesne să te
Uneori lumea o ia razna cu totul
Se ascunde și se pierde în noroi,
Dar soarele va fi mereu pe cer
Cât timp suntem amândoi.
Pesimist convins, tu vezi
Cum lumea se dărâmă, se topește
Și nu vrei