Poezie
stihii
prin galeria lui Atila Racz
1 min lectură·
Mediu
la fel ca ieri
este
îndepărtatul cântec
al pestrițelor
pene.
la fel ca ieri
este
dorința tăioaselor pietre-ce tulbură
odihna zilei a șeaptea,
de a răscoli haznaua.
lipsite de desăvârșire,
stihiile oarbe,
răscolite de sălbatice patimi,
ne cheamă,
ne strigă pe nume…
pe malul celălalt al prăpastiei
visul-o frumoasă femeie,
aniversează ziua de naștere...
libertatea de a alege,
de a întinde mâna unui prieten
s-a mistuit
în flacăra lumânării de pe tort.
libertatea de a avea o atitudine fermă
a zvâcnit-ca o sageată
din inimă :
...a sfărâmat-o.
izvoarele ei
inundă cu o putere hipnotică
coliba,
palatul.
totul-
de la altar la coarnele plugului.
muritori, treziți-vă !
stihiile ne trag la judecată.
001914
0