Raze

la ceas de taină,

lângă capul Magnificului,

șuieratul lupului

înspăimântă

inorogii.

ridicați pe două picioare,

nechează,

zgârâie pereții caselor agățate de versanți,

alungă bufnițele adormite

în basoreliefurile grotelor,

scutură poala întunericului…

o iluminare roșiatică îmbracă bulgării de țărână.

stelele-ace de lumină,

înfig voluptoase dorințe

în coapsele Razei-fecioară-

întinsă pe un covor de flori de lămâițe.

părul-funii de ape,

se desface peste văi

în cascade albastre.

balarul cu solzi aurii-covrig pe tipsia cerului,

prin frunzișul de cetină

murmură:

“ Rolis, ia un inel la tine

Ca să o iubești pe Raze!

La el te poti uita,

Dar și mai mult la Raze!”

Comentarii (2)