Poezie
mângâieri peste valuri de ceață
metamorfozele unui gând
2 min lectură·
Mediu
viața-
văzută din perspectiva
dezvoltării intrauterine,
trece prin trei niveluri fundamentale,
cu unicul scop de înălțare spirituală.
*
mângâieri peste valuri de ceață;
pe luciul gheții,
scântei dintr-o-mbrățișare.
iată că, dinspre vest, bate vântul cu
teorii ale haosului:
să fie de vină parazitul toxoplasma gondii,
când percepem dușmanul ca pe-o
persoană atractivă?
*
lebede negre
dintr-un joc origami-
cuvinte nerostite.
adevărul
izvorăște-n suflet.
o conexiune- infinită și holistică
de afluenți,
se revarsă-n Cuvântul lui Dumnezeu.
*
frigul pătruns până la oase,
te-ndeamnă
la rugăciuni.
minciuna
sălăștuiește-n minte.
aleargă-n jurul cozii, agitată.
medaliile obținute prin viclenii,
îi arogă dreptul de știință.
*
zburând peste valuri,
la mila vântului,
pasărea.
un fir roșu leagă prin
reconstituirea încrederii,
policriza de permacriză.
furtuna este spre taifun,
AI interferează cu biotehnologia.
*
apus însângerat de
proiectilele cu fosfor
toxic.
metalul-
lichid programabil,
manipulat în litere, cuvinte și sunete,
ia forma unui porumbel
căutător de țărmuri.
*
pe butucul singuratic,
câțiva ghiocei înfloriți-
ca un semn de speranță.
timpul
își are obârșia-n
oceanul primordial al veșniciei.
astăzi, noi, pelerinii, sădim semințele iubirii,
ce vor fi mâine, dovada dăinuirii noastre.
*
împietrire-
în urma copilului flămând,
un vultur scurmă-n praf.
omul cu umbra lui,
pe drumul alunecos al destinului;
focul cu fumul lui,
prin ascuțișurile gândului-
câteva piese din inventarul funerar.
*
doar călătorul adormit
pe mozaicul aeroportului,
așteaptă următorul zbor.
stalin și roosevelt
la masa de șah? Nuu...!
fumegația din plantele rășinoase,
din măruntaiele istoriei,
amintesc de pipa lui iosif.
*
privire aspră-n
care visează
îmblânzitorii de șerpi...
urgent, să vină un șaman,
aripile de piatră ale omeniei,
să le transforme-n ferăstraie!
alergătorul fără chip,
ridică genunchiul...
*
vântul
târăște pe-ntinse pustiuri,
plugul de fier al indiferenței.
tachinând norii de păsări,
cu incantații gravate pe role de-argint,
roșcatul trup al amazoanelor,
înmirezmează așternuturile nopții-
focuri de strajă pe maluri nisipoase...
*
flori de gheață
la căpătâiul
visului...
realitatea patimilor e separată-
prin procesiunea animalelor grotești,
de irealitatea ispitelor.
ținând în mâna dreapta Sfânta Cruce,
Sfântul Antonie e neclintit în credință.
*
întorcându-se să-I mulțumească.
leprosul tămăduit
întregește puntea binelui.
00786
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anisoara Iordache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 343
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 108
- Actualizat
Cum sa citezi
Anisoara Iordache. “mângâieri peste valuri de ceață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anisoara-iordache/poezie/14177366/mangaieri-peste-valuri-de-ceataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.