Poezie
Cu toamna pe prag
pictoriței Doina Misian
1 min lectură·
Mediu
talent fremătător
printre umbre de sălcii
bărci răsturnate
prin ochiuri de năvoade
brocaturi țes păianjenii
lumini la fereastră
cineva ne așteaptă
un dor nesfârșit plutește în aer
eliberat
sufletul lunii hoinărește
un cocoș
c-un cântec cerne stelele
în lacul cu nuferi
valuri de nori argintii sting felinarul nopții
încetișor zorile mângâie frunțile
sub talpa peniței
contururi de poduri
se-ntrezăresc.
depărtate ființe se apropie prin
bătăile la unison a inimilor
contraste
se-adâncesc dispar
într-un du-te vino neîntrerupt
un vânt spulberă crizantemele albe
din ceață apar căciulile bordeielor
deși e cald
un junghi de toamnă
scutură nucii
nevasta pescarului e singură-
peste tot un abur de la merele coapte
răni nevindecate
vaiete spre un cer plumburiu-
la poarta sărmanei
o pictoriță de icoane
i-aduce un blid cu bucate
cu ale dragostei culori
sunt pictați copacii și cerul-
prietene
îți dăruiesc o lacrimă
din lumina ei
023.308
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anisoara Iordache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Anisoara Iordache. “ Cu toamna pe prag.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anisoara-iordache/poezie/14036234/cu-toamna-pe-pragComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AIMultumesc frumos pentru cuvintele calde.
0
un junghi de toamnă
scutură nucii
nevasta pescarului e singură-
peste tot un abur de la merele coapte.
Icoanele și tablourile Doinei Misian au fost pictate, cred, pe pânza de pe șevalet. Au fost apoi repictate în cuvinte de către autoarea rândurilor de mai sus. Amândouă sunt la fel de talentate