Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

improvizații pe o singura coardă

rupere de lună

2 min lectură·
Mediu
pașii de dans -vibrația unui fluture
pe tâmplă
sunt întâlniri ale unor incendii interioare
sub clar de lună
seducțiile-
scurte evocări ale vidului
dezlănțuit
printre metafore
captează insesizabilul
albul și negrul
trăiesc împreună
și mor
în apele amintirii
2
mărturii ale efemerului
cronica unei pantomime
în fastul din saloanele colecționarului;
experiențe bicolore
în spatele scenei;
binele și răul
în haine de promenadă
capul
înclină
impresii de călătorie
rozul, albastrul și negrul
șterse
numai câteva
evocări
renăscute
în colbul apusului
3
ispită în interferențele dimineții:
târguri de sclavi
poate
aripile unui flamingo
dau simțămintelor
o textură florală
poate
biografia cetății pictată pe foșnetul mătăsii
sugerează o mișcare ambiguă
poate
norii
sub flacăra unei torțe
sting patosul furtunii
deocamdată
numai
o pată de cerneală
pe alba pagină
4
portret pictat pe ceașca de porțelan
toate posibilitățile de retragere
sunt asimilate de liniile geometrice ale conversației
mi-ai vorbit de sclava isaura
de fluturii solitari din ghergheful ei
niciodată
n-ai găsit timp să vezi
păsările pictate pe fața de masă
am ajuns la sfârșit
o singură înmormântare
și-un dans creol
a mai rămas
infinitul din clepsidră a vibrat
la atingerea
stupidității
5
reîntoarceri în arenă:
leii tot singuratici
prelungesc exilul în spațiul locuit
doar de trecut-umbre și rădăcini
în jurul coloanelor
râsete și țipete în casa nebună
copiii aleargă după canguri
mama și tata se joacă cu jaguarii
de-a v-ați ascunselea
spontaneitatea și hazardul-reflex al clipei
demolează
resorturile intime
ale deziluziei
032.994
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
237
Citire
2 min
Versuri
78
Actualizat

Cum sa citezi

Anisoara Iordache. “improvizații pe o singura coardă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anisoara-iordache/poezie/14015115/improvizatii-pe-o-singura-coarda

Comentarii (3)

Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.

@alina-mihai-0037896AMAlina Mihai✓
în spatele scenei
nenăscitele vorbe zac
în mintea actorului
lespezile acoperă
tentativele suicidale

și tot așa, dă-i bătaie, Nae! unele peste altele, cuvintele au mania de-a se grupa în mintea ăluia care citește și pot "face sens" (ce mă enervează sintagma asta!) chiar dacă-n mintea scriitorului nimic n-a fost.
mai există și dintr-aceia care strigă "am priceput!", cu cât frazele-s mai ilogice. punct în plus!
la déraison surréaliste ia-n poeziile românești proporții cosmice.
ce-i aia "hazardul reflex al clipei"? nu, serios! dar "infinitul a vibrat la atingerea stupidității"? realizezi că pe calapodul ăsta pot scrie orice, dar absooooluut ORICE și p-ormă să ți le vând drept poezie?

ia: "lumea a vibrat la atingerea inteligenței". dacă schimbi versul tău cu al meu, ce se schimbă-n economia poeziei tale? tot io-ți răspund: nimic! păcatul ăla mare-i că procedeul ăsta funcționează pe oricare vers. sensul nu se schimbă. de ce? fiindcă nu e sens, de-aia!


0
@anisoara-iordacheAIAnisoara Iordache✓
Exact, elogiu unei existențe lipsite de sens. Fiecare ințelege ce vrea, imaginile vin aleator, să ne sufoce.Poem al absurdului? De ce nu?
Alina, ce mai găsesti logic in ziua de azi?
0
@alina-mihai-0037896AMAlina Mihai✓
dar știu că fiecare dezordine are ordinea ei. iar poezia ar trebui să aibă o logică a sufletului, măcar.
tu vezi vreo diferență între poem al absurdului și poem absurd?
0