Poezie
Narcis
lui Constantin Brâncuși
1 min lectură·
Mediu
încearcă să se contopească cu sinele său
dumnezeirea o dă la o parte
în ochiul fântânii vrea să-și contemple măreția voluminoasă
nu înțelege că între mare și mic nu-i nicio diferență
simplitatea
pe mișcătoarele ape
o scufundă
brațele arcuite spre spate
retează tăria zborului
asemeni
lui
icar numai amintirea avântului dăinuie...
în
albastrul cerului
răsfrânt în fântână
un
punct
tremurător
scânteietor
ca o flacără
e nerăbdător să se elibereze de țărână
să renască
001825
0