Fum
urechea din suflet n-aude decât ticăitul înlocuitorului de inimă ce-și respiră țigara
Copilării
m-am făcut mică - în mintea - pentru mine - cumintea - să pot zbura - oricum doar eu - spre totdeauna - îi spuneam Dumnezeu
Somnolență
talpa mi-o mângâie praful din limba ta din buzele tale și ochii ți-i strâng sub genunchi acoperă-mă!
Carnal
cu un cuțit mi-am curățat unghiile inimii mustind a dorință de carne de sărutări multiple de înghițiri ăn duet. pietrele tale mi-au stat între corzile vocale.
Sublim
și-om alunga - c\'nd alunecăm - orice tresărire orice zgomot orice pace - noi, goi - dintre porii nesătui amărui și-om atinge pereții pictați ai tâmplelor lumii
Cu timpul
scrum printre vise și dor printre gene alene prin vieți furtună între patru pereți și glume prin ochii atâtor ascunși în culise să plângem când suntem fumați!
Eternitate
Nu căuta departe! Sunt aici... în clipa care fuge în gânduri Nu m-alunga! deși îmi place să-mi sorb visele din sânge... renasc din sute de morți ascultă-mă! sunt aproape! privește petele
Accidental
m+am îndreptat cu osul stâng în palmă și-am clipit cu inima. Zâmbesc când mi se zbate gândul.
Eu?
Cuvântul Cheamă Și zboară Pe mâna mea gândul. Copilul Există și râde trecutul persistă Și azi rămâne Pe ochi și pe viață mai stă. Copile, Să nu cazi!
Știi?
Aș opri o secundă în palmă și aș ucide-o. Aș lua soarele în buzunar să-mi ardă pielea mai tare decât îmi arde inima. Aș obliga vântul să îmi curețe mintea de atâtea dureri și te-aș
Vise
aripi cald ace raci înainte și ard și fluturi amar Amin și dispar
