Poezie
Singura in pustiul ce doare
1 min lectură·
Mediu
Singura in pustiul ce doare,
Singura in orasul fara soare
Durerea e tot ce mi-a ramas
Si frica ma urmareste la fiecare pas
Singura printre gunoaie sunt acum
Si totul miroase a mort si a fum
Si simt carnea cazand de pe oase
Si oasele de cancer sunt roase
012179
0
Am citit mai toate poeziile pe care le-ai scris si nu pot sa nu observ o tendinta dureroasa de a te complace in clisee. De exemplu: rimele doare-moare-soare, acum-drum-scrum-fum. Te rog din suflet sa nu mai folosesti dictionarul de rime. Te limiteaza.
Apoi, pe langa cliseele acestea, mai observ si niste repetitii, pe care nu le pot inghiti, desi sunt constienta ca sunt intentionate.
Problema este ca poeziile tale sunt in general previzibile. Nici nu trebuie sa le citesc in intregime ca sa imi dau seama care va fi urmatorul vers.