Ghicitoare
Mereu a șaptea lună Pălind și arsul și din umbră Din lipsă de-anotimp Praznic în an fără timp
cârpitorii
Brodând raiul- Punct cruciuliță Cu două fețe
e de la spondiloză
Joaca cu grade- Terra aproape galben Straniul doi trei, cinci
Brumărel nu seacă
Reflux de toamnă- Luna sorbindu-și apa Din frunze, ceașca
Frica din frig
Fi-va virtute- Între palide idei Floarea prunului
vechea ordine interioară
știu cum crengile căscând, cocoșii toamna furnicând frunze și rădăcini știu sau nevasta prelinsă subt păturii, țese știu fructele lui guguștiucându-mi gândul Edenului zori Nu
profetul din profeție
Terra dimineți se sting în seri ce se-aprind atârnând sfârșit de veac curcurcubee va scurt-circuita momentul? nici noapte nici zi divinul și privirea-I cu ambii scântei
Cântarea Kasiei, poate
parcă-aș fi și știu că sunt existența Ta motiv și-atât din adânc de sunt dăruiesc și-atât nu pot să nu pot să fiu dacă Tu ești voi fi
Astept
Umbre de dor În răsărit de lună Fiorul întrezăririi În pletele viselor
Lemnul sec e de ars
în toamna noduroasă Vestea Bună tocindu-și muchia