Andrei Tudora

Încrezut, naiv, deștept, Narcisist fără defect. Aiurit, vulgar, țicnit... Simplu spus: un ipocrit. Eu sunt tot ce mi-am dorit, Sunt nimic din ce-am simțit, Sunt ascuns, nu sunt privit, Eu

Ce fac? Mă sufoc. De ce ? Că nu-i lângă mine. Cum așa ? Fără noroc. Cine ? Cineva ca tine. Ce o să fac ? Voi mai încerca odată. De ce ? Să fiu bine auzit. Cum așa ? O melodie

Când treci pe lângă mine și nu mă bagi în seamă, Iar eu mă uit la tine fără nici o teamă, Și simt că-nebunesc, dar știu că este bine, Că atunci îmi fac curaj ca să vorbesc cu tine. Învaț mereu

Uneori sunt ca toamna. Aștept să-mi cadă frunzele Și să uit tot ce-am pierdut, Să uit și toate luptele, Să uit tot ce-am făcut. Și aștept să-mi iau zborul, Să zbor în altă țară Până

Să iubești, să plângi, să râzi Să ai inima ca gheața, Să salvezi, să distrugi, să fugi Ce-ți rezervă viața? Să devii un doctor bun? Să devii electrician? Să devii doar un nebun? Sau să fii

Copiii stau cuminți în pat Azi, în seara de Ajun Ei știu că Moșul va veni Ei știu că mâine e Crăciun. Moș Crăciun în sanie urcă Va intra pe porți, pe uși Cu un sac cam mare-n cârcă Ajutat de

Am crescut noi împreună, Nu dispar, mai vin, se-adună, Și sperau să fac eșec... Își doreau să mă înec. Când, aproape, îi simțeam, “Nu ai prieteni” auzeam, Și le-ascultam, de-atâta timp, Dar

Am să-ți spun de ce zâmbesc, Că vreau s-auzi tot ce gândesc, N-am să mint, îți spun de bine... Da, drag prieten, e despre tine. Știu că acum citești atent, Chiar dacă sunt absent, Căci

Să-ți scuipi inima din ură, Să-ți scalzi sufletul în lacrimi, Să-ți simți trupul în durere, Să-ți uiți mintea în regrete, E tot ce îți doresc și sper să te aștepte. Vreau destinul să

Suntem frunzele ce cresc, Născute într-un bulb de flori, Ce-mpreună construiesc Arbori, verzi, plini de comori, Mângâiați de-același vânt, Atinși de-același corp ceresc, Suntem apă și

Chipul tău, ce ador să-l privesc... E ceresc. Părul tău frumos și lin... E divin. Ochii tăi mari și pătrunzători... Sunt strălucitori. Buzele tale apetisante... Sunt tentante. Glasul tău

O poveste am să-ți spun Și cuprinde tot ce-i bun. O mâncare delicioasă O să ai la tine acasă. Dacă faci exact ce zic O să-ți spun ce-am pregătit. Și acum haide la treabă Doar că tre’ s-o faci

În ianuarie să ne dorim, Să ne-apropiem, să ne-ncălzim, Să mă topesc când îmi zâmbești, Să ști de ce mă-nebunești, Să ai habar de tot ce simt Și să ști că nu te mint. Dar nu-i ianuarie să

Un parc crezut mister, Pierdut, ascuns în patimi, E tot ce am să sper Din suflet până-n lacrimi. O lună mare, plină, Un cer înstelat Sunt martori de lumină Unui moment neuitat. O bancă