Poezie
Umbre în pădure
ecologie
1 min lectură·
Mediu
O umbră se așterne peste copacii triști
Și oamenii aleargă, aleargă pe furiș…
O umbră…
- O! Umbră ce vrei să-mi iei din mână
O umbră de iubire ș-iubirea mea din urmă,
Ce simți când țin în mână un bold sau ac de brad?
- Nimic!
Însă pădurea-mi răspunse-atunci cu drag
- ‘S acele lucruri care pe pleoape mi se scald’
Și-acele urme, de umbre pe furiș,
Și-acele calde lacrimi ce-anină-al meu frunziș.
Sunt brune nestemate și negre amintiri,
O hartă veche,antică, a verzilor iubiri!
- Tu te închini la munți, pădure, însă dinadins,
Ai fost mereu perfectă, mereu, chiar la apus…
Apusul se perindă și curge-n negrul ram
Și vara iar apune, un gram și înc-un dram…
de minte…
Iar umbra ce-ți așterne un bold sau ac de brad,
Jos pe pământul rece unde pășea cu drag
Un cerb…
Și-apoi buldozerul ce sfârteca ușor
Va colinda tăcut cărarea, mereu în suflet gol…
…iar golul nu-i al lui, și nici al tău pădure…
…e-al umbrei omului și-a umbrei de secure…
001.640
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 170
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Tiberiu Cosmin. “Umbre în pădure.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-tiberiu-cosmin/poezie/13896429/umbre-in-padureComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
