Tărâmul timpului frate
mă așez tăcut lângă Făt-Frumos sorbim din licoarea sinilie a serii mă surprind interogându-l fără rost despre ce a fost ce n-a fost cutreieram păduri albastre cu lighioane și
ASAndrei SfantuIn Zadar
Se mută sfinții în fecioare despletite nebune ce trec desculțe prin alba zare în zadar nimic nu mă atinge în zadar îmi cădelnițează sufletul cu întâiul lor sânge eu voi curge rar
ASAndrei SfantuUlysse
trup de ape printre cânturi printre șoapte ochiul se zbate pe mări de cleștar soarele-și stinge ultimul muc de jar cântul de viață neînceput de urechi atârnă ca o lacrimă grea de
ASAndrei SfantuPuber
năvăleau oștiri prin carnea-i muncită de spasmele nopții trupuri nădușite cu minți tulburate de trufie cu mâini fluturând fiare lucitoare cu ochii roșii de ură și vină cu fețele
ASAndrei SfantuS-au stins
s-au stins în van lungi vaiere de șoapte zvon bizar de dans în miez de noapte în brațe i s-au stins florile de jar lucind ca lumina din stele s-a stins trupul dragostei în van s-a
ASAndrei SfantuTulburata fire
În orașul de sticlă suflete-perechi ard mocnit luminând calea eventualilor trecători o geană de lumină mai pâlpâie prin geamuri un vânt tăios de seară spulberă frunzele prin
ASAndrei SfantuPatria din noi
În patria din noi mai pâlpâie candela veșniciei se mai prăvale un munte de-ndoieli peste mările răsărite din roua lacrimilor mai moare o frunză măiastră se mai închină un gând la
ASAndrei SfantuDe-a Romeo și Julieta
prin nopți poleite de senin tu-mi ceri la tine să vin pe aripi de rugină prin ramuri dezgolite lasă tu să te-mpresoare fluturii albi virginele șoapte deschide larg brațe fierbinți în
ASAndrei SfantuSintaxa iubirii
azi în acest loc al descompunerii nu-ți voi citi versuri cu sensurile cald năucitor- acompaniat de liră ascultă doar stropii grei de ploaie și vântul prin ramuri goale cum
ASAndrei SfantuConfesiunea ingerului rebel
Acorduri sprințare se-agățau de pereți se-amestecau cu fufe pești domni cu pretenții de lorzi cu capetele turtite și ochii scânteind cu luciri reci de fier din clapele albe cu dinți de
ASAndrei SfantuMemoria Stycsului
Acolo fericirea nu te dă afară din casă zâmbete reținute se vând pe la colțuri în ceas de seară minciuna se răsucește în carnea viselor amară acolo sub sori chirciți apa neagră
ASAndrei SfantuPrin usa vremii
PRIN UȘA VREMII Prin ușa vremii dinspre afară apărea ea în capul scărilor ce doar coboară mă complăceam într-un ascultător supus râdeam râsul meu îmi plăcea coboram între
ASAndrei SfantuEtajul de sub cer
ETAJUL DE SUB CER Ce pierdut mă simt în mijlocul camerei actor bătrân uitat pe scena încă luminată de lampioane nu scot un cuvânt rezist râsului trezit în mine stins e al nopții cânt
ASAndrei SfantuExista o ora
EXISTÃ O ORÃ Există o oră a zâmbetului subțire albastru curat ca un aer proaspăt de dimineață există o oră a râsului desfătător râs râd râdeți acum la plecarea mea
ASAndrei SfantuSi iar
ȘI IAR Și iar după o zi îndurată cu silă iar vine noaptea cu fața afumată de o troiță fumegândă cerul se prăvale peste nesomnul meu noian de stele stinse sori abulici stau întorși
ASAndrei Sfantu