Poezie
nerostiri
5 min lectură·
Mediu
I.
încremenite secunde
traversează dimineața,
ordonate-n coloană.
mărșăluiesc
în bocanci
pe tâmpla mea
- retină a miezului
târziu de început
…
II.
din umbra poemului
gândul
se sfarmă
de caldarâm.
mantalele ploii
dansează obscen
…
III.
pe eșafod,
derapajul culorii
în cădere.
al treilea ceas
- șoaptă
a cuvântului
timp
…
IV.
se aude
clipa
sunând sideral
a pustiu.
uitarea înfrânge -
și mâine
e o zi
cel puțin tristă
pentru a privi
înapoi
…
V.
moartea lui Cronos,
regele orb
- prezent
conturat
pe albul hârtiei.
amprenta
unei inimi
în formă de stea
…
VI.
o plângere
mută -
acest recviem
oblic pe portativ.
cădere
în amurg
…
VII.
panoptice zboruri
- încătușate
în răstimp -
topesc spațiul
trist
al chemării.
reinventăm anotimpul
uitării
fără a cripta
entropii
…
VIII.
umbra
trupului tău
- ca o pasăre
de piatră -
tăind mut
asfințitul.
din albul
nerostit
al zăpezii
se prelinge
tăcere
…
IX.
mă predau
destinului
- cum o cetate-n
asediu.
un presupus
recurs
al conștiinței
…
X.
ceas
de taină
- orologiul sună -
recviem în inimi
clipele
trecute
…
XI.
cuibul
unei păsări
de piatră
- cenușă
pe albul
zăpezii.
norii
se lacrimă
târziu
a uitare
…
XII.
la porțile
infinitului -
clipa
își răstignește
trupul
a moarte
…
XIII.
în templul
gândului
- te alungă
tăcerea
cu pietre
de moară
…
XIV.
caligrafia
acestei
clipe
- croazieră
de lux
pe apele
Acheronului
…
XV.
nimic din ce este
nu pare a fi,
nici acest
peregrin
- sufletul meu -
izgonitor
de îngeri
…
XVI.
peste cuvinte
- o mare
de lumină -
Dumnezeu
traversează
grădina
…
XVII.
neliniștea ta
- o altă formă
a tăcerii -
certitudinea
verbului
perfect conjugat
la timpul
uitare
…
XVIII.
timp
al sufletului
nostru
- optsprezece aripi
și tot atâtea
vise
reclădesc
Atlantida
…
XIX.
la început
a fost
doar toamnă.
peste cuvinte,
mi-e toată
dragostea de tine
primăvară
…
XX.
cerul lacrimă
a iarnă
trupul tău
albă zăpadă
fluturii dansând
obscen
…
XXI.
o secundă reală
- ceasul de rouă -
ecou
al unui
cântec
sideral
…
XXII.
infinitul acesta
naște
păcate
cu rădăcini
adânc înfipte
în piatra
cuvânt
…
XXIII.
cuvântul
rostit
în inimă
- o altă formă
a tăcerii
…
XXIV.
neștiute cuvinte
spală ruina
hulpavului timp
cum îngerii
își leapădă
nimbul - negrit
de păcate
…
XXV.
de-al tău trup
mi-e sufletul
flămând
- cenzurat -
zeiță
cu aripi de rouă
…
XXVI.
străină
printre
cuvintele mele,
iubita
își confecționase
inimi
de împrumut
…
XXVII.
mi-e sufletul
tot - o livadă
de corcoduși
în floare
- pe care
Dumnezeu
îi taie
…
XXVIII.
nici un cuvânt
pentru noi,
o singură clipă-i
de ajuns
- cum gândul
unei nopți
sfârșește
în visul
neînceput
…
XXIX.
suflete
din ce
ești zidit?
- răspunde-mi
fără cuvinte
…
XXX.
mă despart
de cel ce-am fost.
mă predau
destinului
- mi-am zărit
nimbul
conturat în oglindă
…
XXXI.
timpul s-a convertit
ermetic sufletului tău.
iluziile noastre
umblând
bezmetic printre sentimente
exorcizează
sufletul meu desenat în
cuvinte
…
XXXII.
zăpada
ce mușcă
flămând
din carnea
lupului - totem
se prelinge
pe retină
ermetic
tânărul dac
învață
să moară
…
XXXIII.
luna
ca o țeastă
- în cripta noroasă -
de cer
se atârnă
obscen.
imaginea
obtuză
a târziului
neînceput
apocaliptic
desenând
remușcări
…
XXXIV.
monograma
încrustată în vers
ce-și
arcuiește silueta
spre tine
râzând zgomotos și
imaginea
unei biblioteci
arzând -
iubito
ascunde-ți privirea
și nu desena
inimi peste
cenușa din noi
…
XXXV.
o ardere
de pasăre Pheonix
acest
crucifixul
putrezit
în cenușă
…
XXXVI.
lângă
umbra gândului tău
insistent
zâmbește
asfințitul.
vitraliile nopții
ascunzându-ți privirea -
desenează obtuz
utopii ce
vindecă perfid
agonia tăcerii
…
XXXVII.
ascultă cum
liniștea desenează
eclectic
xilogravura
acestui anotimp -
nerostite cuvinte
deconspirând
ruina
atlantidei.
muzele
au tăcut
neliniștite -
ermetic
surâsul lor
cadențând
utopii
…
XXXVIII.
nu confecționa
iluzii din acest
catharsis
oblic.
liniștea întunericului
e o altă dimensiune convergentă
tăcerii de piatră din
artefactele nopții -
gânduri
răstignite
ermetic pe
crucea resemnărilor noastre
utopic desenând nerostiri
…
XXXIX.
am atins
lumina
prin ochii
unei păsări de piatră.
imaginile născute
s-au cuibărit
în revărsarea dimineții
- cum pasărea
lovind cu aripile
a deschis colivia
…
XL.
din muțenia
clipei, păgână
nașterea
cuvântului
- spre mântuirea
ce va fi să vină -
ermetică
încrustare
…
XLI.
ostentativ,
răsucisem
în mine
cuvântul.
îmi testam
rezistența
în fața poeziei
…
XLII.
soare crud
la orizont
- crepusculară
umbră -
desenând îngeri
peste zăpezi
…
XLIII.
mâine vom desena
iluzii
rătăcind fără busolă
aievea, printre gânduri
bezmetice, fără de sens -
emoțiile unui nou început
lucid și totuși obtuz
ascunzând nerostiri
…
XLIV.
îngerul
mă privea
drept în suflet
- cum un piron
străpungând
carnea crudă
…
XLV.
gânduri de sârmă
străjuiesc
diformitatea
îngerului amnezic
lovind colivia
…
XLVI.
pe tâmpla ta
gândurile mele
se preling oblic
- contorsionăm
imagini
anagramând utopii
…
XLVII.
Știu ce gândești fără cuvinte în
Tăcerea nopților obtuze
Eului tău i-am promis
Facsimile scrise de aripi îngerești
Aurul filigranat în vise
Nu-ți poate compromite amintirea
Iluziilor ce odată au fost
Albastre nopți în dans de menuet
…
012.286
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 853
- Citire
- 5 min
- Versuri
- 466
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Popete - Patrascu. “nerostiri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-popete-patrascu-0026316/poezie/1762174/nerostiriComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
47 de reprize fara KO desi de ambele parti loviturile cad ca niste pasari de piatra. Cuvantul este invingator la puncte, puncteaza de 15 ori in text, iar timpul doar de 5. Trebuie sa recunoastem ca si nerostirile au fost de partea lui.
Mi-a placut impartialitatea arbitrului, mai aparenta la sfarsitul strofei XVI:
\"Dumnezeu
traversează
grădina
…\"
Archibald Haddock