Poezie

Viziune sumbră

1 min lectură·9 februarie 2011

Mediu

Într-un izvor

De nestinse doruri de plăcere

Mă pierd cu firea

Mă pierd pe mine.

Sub cascade de injurii

Stau obosit de miile de griji

Și dau frâu liber

Descurajării mele.

Răpesc un pic de timp

Să caut speranțe

Și vise de-împlinit

Ca să observ la urmă,

Că totu-i fără rost

Că eu și tu și visele și noi

Suntem trecători.

Atâtea iubiri,

Atâtea ne-împliniri

Și câte șoapte,

Și câte lacrimi am vărsat,

Și nimic nu a rămas în urmă,

Doar pașii imprimați în pietre,

File scrise fără rost

Și-un suflet care plânge

Rătăcit și înrobit prin lume.

Curat pe mâini,

Murdar la tâmple,

Culeg ultimele flori,

Vor sta la mine pe mormânt

Vor sta și prietenii

Și eu.

001.965

Andrei Mihai Victor. “Viziune sumbră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-mihai-victor/poezie/13970927/viziune-sumbra

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.