Ankh

ma adun precum terminatorul ala bucata cu bucata pana ajung tot strans in coltul meu de camera preferat...

in boxe, marilyn manson. e trei noaptea. adica dimineata; cum vrei sa-i spui...

cuget... ma las rumegat de ganduri... nici nu le chem, nici nu le duc dorul...

maine e ziua cea mare. astazi e noaptea.

am un chef nebun de a arunca cu cd-urile toate, cu cartile, cu toporul,

mi-e teama ca n-ai sa mai vrei sa ma vezi.

da-m-as draq de imbecil ce sunt, iar am dat-o in bara, ca si cum

nu ar fi fost indeajuns sa iti spun ca nu se poate cu el, ti-am mai trimis si poezia lu peste...

graba strica treaba. eu stric totul...

asta este...

te-as suna sa vorbim. n-am numarul. oficial adica.

altfel s-ar putea sa fiu si eu insumi surprins de natura lucrurilor profana...

cica te iubesc... vino daca iti pasa, lasa-le dracu de principii si indatoriri,

lasa gandurile astea acasa... .ro...

nu inseamna nimic. la si saptesprezece minute...

cum si de ce oamenii gandesc atat doar pentru a face alegerea gresita

n-am sa inteleg niciodata...

astept un e-mail,

sau poate doar un somn sa ma absolve de eroarea de a putea crede.

incerc sa-mi dau seama cand sunt mai idiot, inainte sau dupa apusul luminii...