Poezie
Litera
1 min lectură·
Mediu
Se lăsase peste cuvânt
litera.
Venise pe o raza de luna plina
intr-un stranut de unicorn
cu aripi de inger...
Falfaituri erau pretutindeni
iar inchipuirea palpabila
ca vantul printre salcii.
Aripile erau albastre
erau neclare si erau in departare
Tinand cu inclinatia lor
foarte anevoioasa si precara
dragostea lumii mare.
Timpul era atunci obtuz
cu lacrimi curgand aritmic
prin ochii săi in loc de secunde
Iar el,ultimul cuvant
se lasase confuz
Din ce in ce mai la fund
din ce in ce mai incercand sa se afunde;
Din ce in ce mai mai un punct
din ce in ce mai defunct,
din irisurile tuturora plângande
pe obrajii reci ai zilei de maine...
023426
0
LN