Andrei Costache

M-am trezit cu clopotele in urechi,
...pentru ca am avut inspiratie. (schitez un zambet)
am vrut sa creez o imagine, \"satin\" reprezenta pentru mine in acel moment cuvantul potrivit (printre altele care nu le-am gasit), care complementa textul, ca si celelalte dealtfel... normal! (normalul asta a fost pentru mine)
Pai as putea pune in ordinea urmatoare: imaginea, \"satin\", \"orasul\" involburat de ganduri, captusit cu trairi, stari dezolante care mi-au intunecat mintea cat timp am fost locuitorul lui... si toate napastele care au venit dupa.
Te-ai agatat de ceva, a fost un subiect bun pentru mine, chiar semnificativ si pentru text, ma bucur ca ai observat asta, sper ca a fost deajuns pentru o explicatie cat \"sa te ridice de pe ganduri\"...
Cat despre acel \"Spune-mi ceva de bine!...\", se refera la toata ardoarea \"ei\" pentru cuvintele mele, dorinta care o tinea vie sa imi auda glasul de fiecare data.
Sper ca a mai ramas putin de interpretat si pentru tine... daca m-am descurcat eu bineinteles.)

Mersi Silvia,
iti astept in continuare parerea.)

Am fost miscat de cuvinte, dupa ce am terminat de scris, am realizat. Mi-am dat seama ca am creat un monstru, stateam si priveam in gol, omorand dragostea care a dominat in mine pana acum.
Randuri dedicate dealtfel femeii fatale, pe care am socotit-o gresit... si m-am infectat singur, in tot acel timp. Mi-au trebuit 2 ani ca sa imi revin; acum, pasind intr-o lume perfect sanatoasa, asa cum nu am mai vazut-o de mult timp, construiesc cuvinte, muzica mea fara sunete...

P.S.: sunt incantat de voi, ce mai\'. Ceea ce m-a facut sa imi pun scrierile pe site. Mersi pentru suport...