Andrei Brizeanu

Acum ma intreb si eu de ce nu am scris la persoana I ;) M-am gandit, si probabil am scris la persoana a III-a fiindca eroul din povestirea asta e bazat pe cineva pe care il stiam in viata reala si a parut mai simplu sa il descriu pe el decat sa ma pun in pielea lui. Considerand epilogul acestei schite (care \"va urma\") cred ca nu am vrut sa ma identific prea mult cu personajul respectiv.

Multumesc pentru comentariu Jack! Bineinteles, ai perfecta dreptate cu repetarea intunericului.

Am simtim mirosul de casa batraneasca, disperarea strabunicului ca va muri si nimeni nu o sa-si aminteasca de el, tristetea Lunganilor in izolarea lor fizica de restul satului... Amintirile noastre, captive intre inocenta copilariei si batranii care au marcat-o, ne bantuiesc ca niste strigoi.