moartea E-ului în ritm pierdut și iar alb

ochelari din foaie de Excelsior scufundați în asfaltul de sori - punctul în care mintea se aruncă sinucigaș de pe caietul de vise. mozaicul morții: cu pensula credinței înmuiată în paleta de culori dorit-necunoscute schițez oameni, locuri, timpuri stația proximă fericirii în care zăbovesc secunde-viață nelipsit în față - drum din tablă de șah ochii mi-alunecă sub pleoape-azi moment prăpastie-capac furie de negru și iar alb.