Texte în proză

Dimineata e mereu morocănoasa. Mă invart de pe o parte pe alta in așternut, mi-e cald si simt ca mă sufoc. Am in minte frânturi ale ultimului vis din aceasta noapte. Odată cu intre-deschiderea

ANAndreea Neacsu

0

1

Se trezi culcat, in mijlocul străzii. Un zgomot infernal il înconjura, iar aerul... parca nu era aer. Era insuportabil. Încerca sa se ridice si acele ciudate lucruri il claxonau pitzigaiat, îngerii

ANAndreea Neacsu

0

0

Ieși din baie. Numai cu un prosop pe el , fără a deschide nici o lumină, păși în întuneric în sufragerie și se așeză în fotoliu, privind în tavan. Ofta încet, ca un scâncet de copil care dorește

ANAndreea Neacsu

0

0

Motto: “Sad we lived Sad we die” O mare fereastră se deschidea în fața sa și nu se putea hotărî dacă să se uite înafară sau nu. Dacă nu s-ar uita, ar rămâne așa cum este: pur, inocent,

ANAndreea Neacsu

0

0