In cate o zi imi ramane
Rochia rosie
Atarnata de privirea ta,
Ca un zambet in coltul gurii.
In alte zile ochii tai orbi
Omoara in mine ideile
Inainte de a deveni verb.
Le gasesc foetusi
E trecut de miezul noptii
Inca rod cotorul zilei de ieri
Ziua de maine
Abia o simt- straina prezenta
Nu ma incanta, nici ma trezeste.
Stiu ca o voi gasi- nerabdatoare,
Caine in lant, de
Cuvintele explica.
Sunt altele, cu pacat rostite.
Alea taie, zdrobesc, macina, rup si izbesc.
(se naruie peretii unei lumi).
Nu vei stii niciodata
Cat de mult te-am iubit.
Te-ai prabusit
Cu
Toamna asta nu se poate cumpara de la supermarket.
E totusi marfa de sezon.
Ce ne facem iubite ?
O sa plangem dupa ea ca un copil care a pierdut din ochi
Geometria de pe fusta mamei.
Ce ne
Ti-am spus ca e greu de iubit
Cineva care moare in fiecare seara.
Tu vrei sa porti doliu pana la ziua
(habar nu au prietenele tale
ce vaduva devotata esti tu
intre 2 trenuri)
a doua zi, ma
O sa lipseasca proteina
Pe care eu batu-m-ar vina,
Cu aprinsa arta culinara
O pun in portia de seara
A fostului nostru amor.
De ce sa te hranesc pe tine,
Hipopotam dizgratios ?
Cand ochii tai
eu nu mai merg la gara.
m-am saturat de gari,
sa stau ca stalpul portii,
privind in patru zari.
deci iarta-ma iubite,
ca nu te mai astept.
chiar ieri am fost la gara,
si cred ca nu e
Tot ce-am vrut nu s-a putut,
Tot ce vreau n-o sa se poata,
Viata ne arunca-n coate
Si mi-e greu sa ma ridic.
Tu ai targuit la vise,
Ai un suflet de vitrina,
Cusatura e la spate,
Nu se
eu o sa vin nainte de plecare
sa-ti ating corpul stralucind de sare
si marea iar va arunca un val,
inlantuind secunda langa mal.
vor fi si gand, si fapta, si iubire
ce ne vor tine inchisi ca
