Poezie
Nu am nimic
1 min lectură·
Mediu
O geantă cu drumuri mototolite,
femeie spălată mult prea mult în centrifugă,
un curcubeu, de briceag, despicat pe masă,
sub ploi ce nu mai au sfârșit
pentru o singură culoare
ce nu a fost și nu va fi.
Cu-o umbră mută mă tot lupt
să-i pun o lacrimă în ochi,
dar tot se zbate furibundă
sub un „am fost cândva”, tu nu m-ai vrut.
Nu știu ce simt,
în mine un Big Bang se naște,
inimă rănită
în dune de nisip se cerne.
Nu vreau un ochi să mai închid,
că-n el tot zbiară lupii morți la lună plină
și eu aș vrea să știu ce tot își zic,
de ce cu foc tot lăcrimează-ntruna.
Mă doare pasul
ce m-a aruncat cumva din tine,
către o libertate care
azi miroase a colivie.
007
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Andreea Geanina Oșlobanu. “Nu am nimic .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andreea-geanina-oslobanu/poezie/14203749/nu-am-nimicComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
