Andreea Dutescu

Domnule Geană vă mulțumesc pentru răspuns. Am reținut. Cred că tocmai acțiunile vor dovedi că în realitate lucrurile sunt în regulă. Regret că v-am răpit din timp în schimb știu că nu am nimic de ascuns iar acest lucru se va vedea. Ca un ultim comentariu și pe urmă închei subiectul: simțindu-mă jignită de către domnul Ciornei la acel poem si nevăzând pe nimeni care să îi atragă atenția că la critică nu se răspunde cu jigniri, a trebuit să încerc să mă apăr, așa că l-am atacat și eu dar mult mai indirect decât a făcut-o dumnealui. Recunosc acest lucru și mi-am și cerut scuze pentru el. Domnul Ciornei nu și-a cerut nici scuze și nici nu a recunoscut greșeala. Așa că am simțit în acel moment că trebuie să îmi fac singură dreptate dacă nimeni nu intervine. Mai ales că m-a acuzat că aș fi altcineva decât pretind, cineva cu care dumnealui are nu știu ce răfuieli personale. Mi s-a părut prea mult. Vă înțeleg poziția și mă voi asigura că în comentariile mele nu se vor mai strecura elemente de natură personală. Vă mulțumesc și vă doresc o duminică plăcuta.

„amigdala padme”, „medula oblongata”, „regatul lui Onir”, „nălucă de beznă”, „sonete”, „băiețisme și vababonțeli”, toate acestea sunt un cocktail de pompositate adolescentină. Poemul dumneavoastră vrea să fie și romantic, și cerebral, și baroc, și ironic, și „dark”, și „cult”... E puțin cam mult, nu credeți? Mai e și o problemă de logică internă. „după ce privești femeia iarna / iubește-o când doarme toamna”, în acest caz anotimpurile sunt aruncate pentru efect, dar nu construiesc o progresie, mai ales că întâi vine toamna și de abia apoi iarna. Partea bună e singura fără pretenții: „faceți lucruri obișnuite / împărțiți un covrig / împărtășiți neplăceri”.

Bună ziua și felicitări pentru modernizare. Am încercat să postez al doilea meu text și sunt blocată pentru câteva ore. E o eroare sau chiar asta e regula? Sau sunt banată?

Domnule Geană vă asigur că am cele mai bune intenții dar înțeleg reticența dumneavoastră. Nu mi-am făcut cont pentru a-l comenta special pe domnul Ciornei, citesc și alte lucruri pe site dar întâmplarea a fost că m-am oprit atunci asupra poemului său. La textul acela eu mi-am cerut scuze în vreme ce domnul Ciornei nu. Nu cred că pot fi acuzată că am ceva cu dumnealui, eu comentez selectiv. Și am comentat destul de puțin fără să se poată spune ca am o preferință pentru cineva. Pentru că sunt totuși nouă și îmi doresc să nu încalc regulile siteului îmi permit să vă întreb dacă e vreo regulă scrisă, dar chiar și nescrisă, cu privire la recurența comentariilor în ceea ce privește autorii. Nu vreau să mi se spună că stau și comentez în mod special pe cineva dar nici nu aș vrea să îmi fie frică să las o părere la un poet doar pentru că am mai făcut-o de 3-4 sau mai ulte ori înainte.

E un text mult mai diferit și mult mai bun comparativ cu restul poemelor de tip rețetă pe care le-ați postat. Cu toate că e un pic prea lung pentru gustul meu personal, dar remarc ideea și faptul că ați reușit într-un final să scrieți ceva bazat pe o idee clară fără să uzitați de intertext și colaje inutile.

Am simțit o energie reală care pornește bine: preoperatorul, disocierea, imaginația ca mecanism de supraviețuire. E material autentic. Ce nu m-a impresionat e așa-zisul „colaj de inteligență”: Grey’s Anatomy, doctori, poeți, Onoda, Sassenheim, orderpickeri, QR, Pantelimon Halipa, „het einde”, Bărbosul, care la mine au ajuns ca și cum au fost aruncate ca să sune „complex” și „contemporan”. Cele mai bune fragmente sunt cele fără gadgeturi culturale: triajul care rămâne triaj, bătrâna care frământă cardul, tremuratul bărbiei, rugăciunea spusă aproape involuntar, acolo e realul. Restul, în multe locuri, e „aesthetic” de suferință: metafore care vor să pară deștepte („frigul ca acidul hialuronic”), jocuri de limbă („het einde”), grandilocuțeala controlată („îți îndeși sufletul pe gură cu pumnul”) și o tentă de spectacol în jurul morții („poet mort se citește altfel”) care sună mai degrabă ca strategie de efect decât ca adevăr. Finalul cu „îți zbura creierii neuron cu neuron” pare mai degrabă pentru show. Aș tăia cel puțin jumătate din referințe.