Poezii

Pășeam sfioasă pe aleea adolescenței. Îndrumători îmi ieșeau în cale. Primăvara vieții era pe sfârșite. Mi-era teamă de necunoscut… Din senin, mi s-a arătat o plăsmuire a unui

AVAndrea Venter

0

1

Privesc în întunericul luminos. Văd totul clar, ca prin ceață, Dar lumina negrului mă orbește. Negrul e curat, dar albul e impur. Văd totul în întuneric și totuși sunt oarbă. Aud urlete

AVAndrea Venter

0

0

Lasă-mă să te ating Și-ți voi colora pielea. Lasă-mă să te sărut Și-ți voi colora zâmbetul. Lasă-mă să te iubesc Și-ți voi colora sufletul.

AVAndrea Venter

0

1