Poezie
teama de stigmatizare
2 min lectură·
Mediu
e jenant ca lumea să constate și
să-mi atragă cu milă atenția că
sunt bolnav
de asta vreau să mă tratez cât mai repede
până acum am crezut că
melancolia nu e o boală
ci poezia însăși
o iluzie
sunt tot mai des nefericit
nu mai am nicio plăcere
nu pot să mă înveselesc ca altădată
nu mă mai preocupă nimic
încerc să ies din mine însumi prin versuri
cu niște iluzii care mă lecuiesc temporar de suferință
apoi o chem pe ana
îi citesc poemul
dintr-o dată mă simt fericit
acea explozie de bucurie mă scoate basma curată din mine
mănânc și-mi place ce mănânc
beau și savurez berea neagră și rece
pe urmă cafeaua cu aromă de vanilie
când ana
mă întreabă serios dacă am auzit de gordon parker
psihiatrul care spune că melancolia e o boala mintală
și îmi întinde ultimul număr din the telegraph
o privesc încântat pentru că mi-a ridicat mingea la fileu
pot să mă dau mare
să-mi demonstrez erudiția
și să-i vorbesc despre hipocrate care
înainte de Cristos
a spus că melancolia e o boală de sine stătătoare
și că doar din secolul XX psihiatrii au început să-i spună
în mod brutal
depresie
cu voce blândă
mai frumoasă ca oricând
îmi spune afișând un zâmbet aproape profesional
că tulburările mintale sunt tot mai frecvente
la aproape o treime din români
002396
0