Poezie
rizberma
2 min lectură·
Mediu
simt apăsarea neputinței de a mai lupta
e absurd ce mi se întâmplă
totuși sunt încă viu sau cel puțin așa cred
aud cum mint conducătorii
le văd rânjetul batjocoritor
mă răzvrătesc și mă supăr
pe mine mai întâi
apoi pe lume și pe viață
sunt zero barat cu minus
ce pot face
semnez pentru susținerea grevei generale
suntem puțini și asta mă pune pe gânduri
masa amorfă de manevră
nu există nimic care
să mă ajute
să explic
să conving
la ce bun
trebuie să mă retrag
de ce să lupt când
nu mi-e foarte rău
pentru ce și pentru cine
îmi conserv energia reziduală
nu vreau să mă las dus de curent
la capătul din aval al existenței mele disipatoare
forța viiturii este semnificativă
ca urmare
apar pulsații și oscilații la nivel mental
capacitatea de erodare a sentimentelor este încă ridicată
mi-am amintit de tine
unica mea rațiune de a trăi
marea mea iubire
și dintr-o dată
s-a redus intensitatea turbulenței
îmi amintesc de barajele mele
de stăvilare
de rizberma din anrocamente cu dimensiuni mari
care-mi dă un sentiment de stabilitate
de siguranță
părăsesc gândurile de revoltă
împotriva populației
pe care nu o mai pot iubi
dacă era un popor pe aici
am uitat
au rămas mormintele
002.796
0