Poezie
și sunt un rege
2 min lectură·
Mediu
râdeau de mine că eram gol
capete întoarse spre mine
râd în hohote
și mă arată cu degetul
de rușine m-am ascuns într-o toaletă publică
și mi-e rușine
învățat cu întunericul am început să scriu
pe pereți
cu sânge albastru
căci totuși sunt un rege în goliciunea mea
în toaleta publică
și mi-e frig
obosit de întrebări și răspunsuri
îmi rod unghiile până la carne vie
și plâng de goliciunea mea
și-ncep să scriu pe pereții toaletei publice
cu lacrimi
și-mi plâng
îmi desenez pe cărămizi veșminte
și le îmbrac mândru și ies în stradă
și toți se uită ciudat la mine
de parcă aș fi un rege
care tocmai a ieșit dintr-o toaletă publică
și sunt speriat
râdeau în hohote
păpușile putrezite ce-și întorceau mustățile lor jegoase
că cică nu eram la modă
și de rușine
m-am întors în aceeași toaletă publică
și mi-e rușine
era ocupată
probabil altcineva gol cu sânge albastru
scrie pe tavan și pe podea
de rușine
că e un rege gol într-o toaletă publică
și nu sunt singur
și-aud râsete afară
și ies să văd cum toți goii râdeau
de cineva cu sânge rece îmbrăcat
care se ascunde într-o toaleta publică de rușine
și-mi dau jos cărămizile și zâmbesc
și mi-e bine
002779
0